fbpx

Materialul senzorial – alfabetul copiilor

Maria Montessori a folosit o metaforă sugestivă pentru a descrie materialele senzoriale, numindu-le “alfabetul copiilor”. Exercițiile cu aceste materialele sunt activități concepute pentru dezvolarea inteligenței, oferindu-le mijloace de explorare minuțioase a lumii înconjurătoare. “Materialul nostru de dezvoltare a simțurilor, a spus Maria Montessori, constă într-o selecție bazată pe experimente psihologice minuțioase. Culoarea, dimensiunea, forma, toate calitățiile lor au fost stabilite pe cale experimentală.”

În cartea “Mintea absorbantă”, Maria Montessori numea simțurile ca fiind exploratori ai lumii, deschizând calea spre cunoaștere. Importanța stimulării senzoriale în formarea inteligenței copilului este de necontestat.

În clasele Joy Montessori, o mare parte din materiale sunt dedicate exclusiv dezvoltării simțurilor. Materialele senzoriale sunt unele dintre primele materiale introduse în educația copiilor și sunt menite să rafineze simțurile. Copiii diferențiază cu o mai mare acuratețe calitățile din lumea fizică: culorile, formele, sunetele, mirosurile, gusturile etc.

Nevoia de explorare și dezvoltare senzorială se observă la copiii de 3-6 ani, dar chiar și bebelușii și copiii mici se pot angaja în munca de dezvoltare senzorială. Prin urmare, este important ca mediul educativ să fie pregătit pentru această explorare având la dispoziție oportunități bogate senzoriale.

Scopul educației simțurilor constă, pe de o parte în rafinarea simțurilor și lărgirea domeniului percepției, prin care se oferă o bază mai solidă și mai bogată pentru dezvoltarea inteligenței, iar pe de altă parte, marele serviciu pe care îl aduce materialul sensorial și exercițiile legate de el constă în descoperirea unor defecte în funcționarea simțurilor, într-o perioadă când se mai poate acționa pentru remedierea lor.

Materialul senzorial este descris de Maria Montessori ca fiind alcătuit dintr-un sistem de obiecte grupate după o anumită calitate fizică a corpurilor, cum ar fi culoarea, forma, dimensiunea, sunetul, asperitatea, greutatea, temperatura etc. De exemplu: o colecție de clopote ce produc sunete muzicale; un ansamblu de tăblițe din lemn de diferite nuanțe gradate; un grup de corpuri geometrice de aceeași formă, însă având dimensiuni diferite; altele care, dimpotrivă, se deosebesc prin forma lor geometrică; obiecte cu o greutate diferită, însă de aceeași mărime, etc

Fiecare grup în parte, reprezintă aceeași calitate, însă în grade diferite. Este vorba deci de o gradație, deosebirea dintre un obiect și altul variind regulat. Gradația este stabilită, pe cât posibil, matematic, având la extreme un “maximum” și un “minimum” al seriei, care îi determină limitele.

Cu ajutorul seriei și al gradației, Maria Montessori a scos în evidență o singură calitate care variază. Izolarea unei singure calități este procedeul care stă la baza tuturor materialelor create pentru educarea simțurilor, conferind o mare claritate în procesul de diferențiere a lucrurilor. Alături de această trăsătură esențială, materialele senzoriale conțin, ca de altfel majoritatea materialelor din clasa Montessori, controlul erorii. Aceste materiale sunt frumos realizate, au calități estetice deosebite care stârnesc interesul copiilor. Ele sunt, de asemenea, concepute astfel încât să fie ușor manevrabile, potrivite copiilor. Ca și celelalte materiale, sunt “cantitativ limitate”.

În aria senzorială din clasele Joy Montessori, activitățiile sunt concentrate în direcția dezvoltării celor cinci simțuri: vizual, auditiv, olfactiv, gustativ și tactil. Oferim materialele special concepute de Maria Montessori pentru a ajuta copilul să diferențieze cele mai fine nuanțe ale calitățiilor, să difernțieze caracteristicile obiectelor, să înțeleagă trăsăturile esențiale ale acestora, să dobândească o claritate mai bună a impresiilor percepute.

Copilul între 3 și 6 ani este atras mai mult de stimuli decât de rațiune. Prin urmare, în clasa Joy Montessori expunem metodic copiii la stimuli care le vor dezvolta simțurile și vor pune bazele puterii lor mentale, de înțelegere. Mai mult, prin educația simțurilor, descoperim și corectăm defecte care ar putea trece neobservate sau care ar deveni evidente după ce sunt într-o formă gravă, astfel încât nu ar mai fi posibil pentru un copil să se adapteze la mediul său, de exemplu din cauza surdității sau a vederii sale slabe. Prin urmare, educația simțurilor este cea care pregătește direct calea dezvoltării psihice, perfecționând organele de simț și aptitudinile de percepție și asociere.

Mintea unui copil nu este cu siguranță un gol atunci când începem educația simțurilor, însă percepțiile sale sunt confuze. Haosul din mintea lui are o mai mare nevoie de a ordona ceea ce știe deja, decât de a asimila mai multe cunoștințe. De aceea Maria Montessori a considerat că matreialul sensorial este prin excelență un material de dezvoltare și mai puțin de învățare.

Copilul, cu ajutorul materialelor senzoriale din clasa Montessori, începe să distingă diverse trăsături ale obiectelor deja cunoscute. El distinge cantitatea de calitate și separă forma de culoare. El distinge dimensiunile în obiecte lungi sau scurte, groase sau subțiri, mari sau mici. Copilul separă culorile în grupe și le numește: alb, verde, roșu, albastru, galben, violet, negru, portocaliu, maro și roz. Observă intensitățile variabile ale culorilor denumind cele două extreme deschis și închis. În cele din urmă distinge gusturile de mirosuri, aspru de moale și sunetele de zgomote. Așa cum un copil a învățat să fie ordonat, să pună totul la loc, în mediul său, acesta reușește prin educarea simțurilor să-și ordoneze imaginile mentale. Cucerirea lumii exterioare prin impresiile mediate de simțuri va fi acum ușoară și ordonată. Acest simț al ordinii care a fost dobândit timpuriu în perioada preșcolară, este de maximă impotanță pentru următoarele etape de dezvoltare ale copilului.

În viitor, copilul va fi capabil să rezolve problemele mult mai rapid pentru că are o structură mentală organizată, cu interconectări logice, cu abilitatea de a diferenția între esențial și detalii. O minte ordonată oferă copilului șansa să fie conștient de experiențele sale și, ulterior, va dobândi o gândire inovativă, simț estetic, calități care îl vor ajuta în activitatea de creație. Materialele senzoriale îl învață pe copil să abstractizeze datorită clarității lumii concrete și dezvoltării mentale. De asemenea, memoria și concentrarea vor fi din ce în ce mai puternice.

Este o credință comună, dar falsă, ca un copil căruia i se oferă cât mai multe jucării și un ajutor excesiv ar trebui să fie și cel mai bine dezvoltat. De fapt, multitudinea de obiecte cu care este înconjurat nu face decât să agraveze haosul minții copilului și să-l descurajeze.

“Limitele” ajutoarelor ce îndrumă copilul să facă ordine în mintea lui și care îi ușurează înțelegerea lucrurilor infinite care îl înconjoară, sunt de o maximă necesitate pentru a-i cruța forțele și a-i da posibilitatea de a înainta cu siguranță pe căile grele ale dezvoltării, conchide Maria Montessori în capitolul în care se descrie materialul de dezvoltare, din cartea “Descoperirea Copilului”